Este una din cele mai întinse puste ierboase din Europa (cu o suprafaţă de peste 1400 km2), unde pasc sub cerul liber cirezi de vite sure ungureşti, cai, bivoli, turmele de oi raţcă purtând coarnele lor răsucite. Suprafaţa Parcului Naţional din Hortobágy, parte a patrimoniului mondial din 1999, este de 70.000 de hectare.Podul cu şapte găuri este cel mai lung pod rutier din Ungaria (167,3 m), arcuind peste râul Hortobágy la marginea comunei Hortobágy. Restaurantul caracteristic pustei, Hortobágyi csárda (Hanul Hortobágyi) veche de aproape de 300 de ani oferă mâncăruri păstoreşti originale. În Muzeul Păstorilor (piaţa Petőfi) se poate afla, cum şi unde locuiau, cum se îmbrăcau, cum îşi preparau mâncarea, ce fel de obiecte confecţionau (şi cum le decorau) păstorii din Hortobágy, trăind iarna şi vara sub cerul liber. Fauna şi flora fără seamăn ale pustei maghiare, arta ei populară, uneltele populare meşteşugăreşti caracteristice sunt expuse de Şopronul din Hortobágy (piaţa Petőfi), vizitatorii având prilejul să-i vadă pe “locatarii” parcului de animale din pustă (vite sure, bivoli de casă, capre lăsate liber, porci de rasa mangaliţa). Tablourile expuse în Galeria din vechea Primărie din Hortobágy – creaţiile unor pictori maghiari eminenţi, dezvăluie în faţa vizitatorilor miile feţe ale pustei maghiare.La o distanţă de doi km de comuna Hortobágy se găseşte Máta, locul renumitei herghelii din Hortobágy: creşterea cailor din rasa Nonius are o tradiţie de 300 de ani. De la ghereta paznicului heleşteului Parcului Naţional din Hortobágy (drumul 33, kilometrul 67) se deschide o privelişte asupra universului acvatic extrem de bogat, iar de la ghereta paznicului din Szálkahalma (drumul 33, kilometrul 79) poate fi observată lumea păsărilor pădurilor şi ale lacurilor.